My gluten free experience- english version

It all started a few years ago, when I was feeling very tired everyday and without energy. For couple of months, everything I ate made me sick and I just didn't know what should I do, or eat.

I decided it's time to go to a stomach ultrasound. The doctor give me a pill and send me home, it was so superficial and didn't took my pain and all my symptoms seriously.

After a week I made another appointment, to a different doctor, that was sooo helpful, I just can thank her enough. She sent me to make a whole set of analyzes, including those for gluten intolerance.

My iron was so low and there was also a change at the pancreatic enzymes: they were over the top!
And of course, my gluten intolreance analyzes have come out pozitive, for my despair then, but now I am sure that everything happens for my greater good, even if I coulden see it then.

I had to keep eating gluten for a period of 5-6 days until I had the appoitment for an endoscopy and biopsy. It was hard but I managed to make it.

The experience was not that bad, they did anesthesia and I can't even remember everything, everything is kind of blurry. It all lasted less then 15 minutes, with biopsy and all. 

After anesthesia I was so dizzy and so hungry, because you can't eat anything, with at least 8 hours before, and drink nothing with 4-6 hours before, because you can shed the liquid or food.

The only thing I could do after, was to go eat something and after lunch, straight home in my bed, for the rest of the day.

 I reccomend to take a day off when you decide to make an endoscopy with anesthesia, it's for the best.

They don't recommend you to drive, and you should have someone with you after the procedure, because you might be very weak, and not able to walk by yourself.

After this last intervention, the hardest part came: giving up gluten completely. It was a hard thing to do, in the first 2-3 weeks it was really tought, after this will become much easier. Everything takes time. 

Now I am constantly searching for bio food and more healthy, no sugar added and less processed, but this products are really expensive, even more then bio products.

Most of the pastries I buy it from a pharmacy that has bio products, or I order online and even in stores. I try to cook as much I can at home, because nothing compares with a "made in" meal.

I also have times when I go out, but I have to be extremely carreful what I order and where I am going. I usually call before and ask if they have gluten free products or if they can make me a dish without being contaminated. People in Romania don't take celiac disease as serious as other countries.

So, I have a few of them, where I am completely sure that I won't feel sick. 

I stoped eating pastry, pretzels and everthing that obviously contain wheat. I started baking them, also for some friends and people that ask me very nice if I can help them. Gluten free flour it's not easy to use, has some secrets and tips that can help you master it.

When I bake for strangers, he final product it's not cheap, because I only use bio/gluten free, healthy products, that are also very expensive. And what people, in general, don't understand, is that you don't pay only the product, you pay also for the experience, the time spend in the kitchen, trying to find a way to make the product better, you pay for all the premium classes you did and all the time you took to learn all that is necessary.

When I dont' t bake, I go shopping, and I found good cookies, biscuits, pasta and lots of mixes, in the stores. The best bread for me it's from "Gerble". Dark one, sooo moist and easy, fluffy and not so dense like other breads. It's better then the white bread. I also use a lot the flour from Nutrifree, for me it's the best- the one just for bread- the products taste amazing and it's easy to use. I tried also the bread from them and it's so tasty and fluffy, and it doesn't fall apart when you break it, like many of them are.

From Nutrifree I tried also the rolls for burgers and the hot dog bread and they are really good.

I try to eat less bread, but romanian people are in love with pastry products and bread, so it's kinda hard.

After a period of time, I received also the results from my biopsy, that told me how advanced it's the disease. Normally, there are 4 levels in the celiac disease, and after that, comes Cancer.  

Mine was level 3, that's why I felt so bad and so exhausted, and I recovered very tough.

After the results I also started a regim with Manuka Honey- very well known as the most powerful natural antibiotic, anti-inflammatory, and also kills the bacteria: Helicobacter pylori.
I almost finished a 250 ml jar and I must say I really feel better then before. It also helps whenever I get contaminated with gluten food or I eat something that makes me feel sick, I take a tablespoon of this money and instantly the pain it's gone, it's really amazing.

 I don't know how I lived before without it.
Another tip will be the charcoal activated pills that also help a lot when I feel bloated or my belly hurts. I heard from a friend, that also has a lot of intolerance problems, about another pill that really helps: ZIRFOS- actually it's a little envelope with medicine powder, that you put in water and drink.

I bought it I tried it,but for me the probiotics helps better: I choosed one from Jarrodophilus- the biggest concentration, and I only take once per day-in the morning, before I eat.

 

I try to avoid eating foods that contains sauces or any other spices that normally might contain gluten. I also seen that at restaurants, even the salt and pepper that are in bottles contain gluten, so I try to use at least I can the products in a restaurant.

I started regaining weight and I feel lighter and more pozitive. That might be also because I started meditating every single morning and really helps, I wake up much easier and with more energy.

I believe that also the enviroment you are living and working makes a big big difference, because if I am stressed or I don't feel good, it's more difficult to be kind with the people around you, when you suffer, you exteriorize yourself and hurt people whitout intent.

The energy around you affects you and you can deny that. I would prefer to be that kind of person that doesn't care about what people say or do, not even what they think, because in the end it's not important at all. You live as you please, and nobody should have a saying in that.
But the "problem" it's that I care, that's one of the reason I decided to write this little story, maybe by sharing I can help somebody, even if that means that he or she will know, that it's not alone.
We all have up's and down's in life... the most important is how do you get out of it: Better or Bitter.

Tipsuri pentru o calatorie in Viena

Revelionul 2018-2019 l-am petrecut in Viena si a fost o experienta interesanta si relaxanta, chiar daca nu s-a terminat asa cum mi-as fi dorit (o sa aflati mai jos despre ce vorbesc).

Am hotarat sa stam 5 zile, perioada perfecta pentru a descoperii destul de multe atractii, locatii si obiceiuri, dar in acelasi timp, nici nu prea mult, ca sa nu ajungi sa te plictisesti.

A fost extrem de frig, desi initial coborand din avion, prima impresie a fost ca este o temperatura ceva mai ridicata decat in Bucuresti, si eram extrem de incantati. 

Ulterior am aflat ca ne-am inselat teribil, vantul de acolo si temperaturile nu se compara, sunt mult mai aspre ca in tara noastra. 

Nu e de mirare ca Austria e recunoscuta pentru partiile de schi si sporturile de iarna.

Am luat biletele de avion de la o companie aeriana foarte accesibila ca pret- Lauda- bunicica ca raport: calitate/pret.

Hotelul unde ne am cazat se numeste "Rainers 21" si se afla cam departe de centrul Vienei, este undeva in afara, dar nu e o problema daca inchirezi o masina, sau de asemenea daca esti dispus sa iei metrou si autobuzul ce te lasa fix in fata lui. (foto) Un plus este ca este foarte multa liniste si putin trafic.

Ca mijloc de transport, am ales sa achizitionam un abonament valabil timp de 72 de ore, ce iti da posibilitatea sa mergi cu orice mijloc de transport din Viena, mai putin cu barca.

E foarte convenabil, undeva la 50 euro pentru 2 persoane, si e foarte util.

Singurul lucru pe care l-am platit in plus, a fost autobuzul ce ne ducea de la hotel la metrou si retur, dar era undeva la 4 euro pentru 2 persoane.

Mijloacele de transport sunt foarte curate si noi, venind fix in minutul la care erau anuntate.

In prima zi am ajuns ceva mai tarziu la hotel, deoarece am hotarat sa trecem prin centru sa mancam si sa exploram putin.

Am gasit o biserica catolica extrem de frumoasa si am hotarat sa facem cateva poze.(foto)

            Am hoinarit putin pe acolo pana ni s-a facut foame. Ca cina am ales din meniul lor o supa traditionala, la care am primit paine in forma de bagheta si covrigul lor traditional, care il poti regasii si sarat si dulce, in nenumarate combinatii(de la ciocolata,cocos,dulceata) la susan si mac, este raspandit in toata Viena si e ceva de incercat daca ajungeti aici.

La intoarcere, putini obositi, am realizat bucurosi ca hotelul era exact ca in poze, curat si cozy, lumea foarte amabila, servicii bune si pretul accesibil comparabil cu alte hoteluri. 

Pretul a ajuns undeva la 500 euro pentru 4 nopti, cu micul dejun inclus, pret acceptabil avand in vedere ce preturi se practicau in perioada aceea. O noapte la un hotel mai aproape de centru ajungea pana la 200 euro/noapte.

A doua zi am profitat la maxim de ea, am fost in foarte multe locatii, si am bifat o parte buna din atractiile Vienei ca: Palatul Belvedere, Catedrala Stephanplatz, Palatul Schonbrunn, Cafe- Restaurant Resselpark.

Am regasit si o catedrala foarte frumoasa pe strada Bezirk Wieden. Regasiti fotografii mai jos cu ele.

Am plecat mai departe spre parcul de distractii Prater, foarte mare ca si dimensiune, si o varietate de activitatii ce ar putea multumii pe orice mofturos. Din pacate, o parte din ele erau inchise, o perioada buna de incercatc ar fi in timpul verii. Preturile sunt acessibile, de la 3 euro la 20 euro, in functie de ce doreai sa faci. Am avut intentia sa urcam si in roata, dar era o coada foarte mare si extrem de frig pentru a sta jumatate de ora afara sa iei bilete.

In drumul spre hotel am gasit si biserica de pe Bezirk Leopoldstadt, impunatoare si putin creepy pe alocuri, mai ales seara.

A treia zi am pornit devreme dupa micul dejun catre Museul des Meres, unde am vazut o varietate de  pesti, reptile si meduze. Liliecii si maimutele erau foarte prietenoase si curioase, rechini si calutii de mare erau si ei prezenti, iar eu eram foarte incantata de tot, dupa cum se poate vedea mai jos.

Zona unde lilieci zburau prin incapere era foarte asemanatoare cu o jungla, ca si design. Acolo am dat si de puii de maimute, ce erau extrem de sociabili si veneau langa tine sa te joci cu ei.

Intrarea a fost undeva la 18,50 euro pentru adult, dar exista discount pentru studenti sau grupuri mai mari, si bineinteles pentru copii.

Asteptarea la coada a fost foarte obositoare, a durat in jur de o ora, si ploaia si vantul nu au ajutat deloc.

Dupa iesire, am fost si in Muzeul Torturilor, care este fix langa muzeu, unde puteai regasi felurite metode de tortura alea austriecilor, ca cea cu apa turnata cu palnia pe gat, sacrofagul de cuie sau cu fierul incins. Ce mi s-a parut amuzant a fost scena in care aparea si o clasa de la scoala, ca o metoda de tortura. :D

Dupa muzeu am hotarat sa ne plimbam prin imprejurimi si sa mancam ceva traditional. Am trecut si pe langa catedrala Sfantul Stefan(photo), ce arata si mai impunatoare noaptea, interiorul fiind ceva cum rar vezi.

Am ales unul din targurile renumite ale Vienei, unde gaseai niste carnati cu branza foarte gustosi, punch cu aperol, si dulciuri homemade (de ex: applesthrudel- mirosea incredibil).

Targul era plin de decoratiuni de iarna, globuri din sticla si alte minunatii ce iti furau ochii si iti incantau mirosul. De la mancare, dulciuri, si lucruri facute manual, greu de inatlnit in targurile noastre anuale.

A patra zi si ultima a fost ziua in care se sarbatorea si Revelionul si bineinteles ca majoritatea atractiilor aveau program scurt sau erau inchise.

Am reusit sa plecam spre centru sa mancam si sa cautam cateva atractii disponibile, dar nu am avut foarte mult noroc.

Am reusit sa ajungem la Sera Fluturilor, o sera plina de flori si fluturi plimbareti si prietenosi. Temperatura ajungea la un minim 27 grade, climatul perfect pentru a supravietui fluturii, dar o diferenta exagerat de mare comparativ cu cea de afara, unde erau maxim 2-3 grade.

Aveau si multe fantanii, flori, copaci, o sera in adevaratul sens si toate conditiile necesare dezvoltarii unui climat potrivit pentru a pastra fluturii cat mai mult in viata.(photo-uimita de inaltimea
serei)

Exista si un local lipit de sera, unde puteai lua brunch-ul sau o gustare rapida. 

Semana foarte mult cu sera, si acolo zburau fluturii in voie printre mese. Aveau si palmieri, era destul de verde tot in jur, temperatura fiind insa una mai usor suportabila ca in sera.

Problema era ca trebuia sa astepti sa se elibereze o masa, si nu eram singurii care sperau la o cafea/desert acolo.(photo)

Am renuntat si am plecat spre alta locatie sa mancam, dupa care am hotarat sa mai exploram imprejurimile. 
Mi s-a parut foarte funny semnul lor de la semafor ce il puteti descoperii mai jos. 

Imaginea cu peretele plin de aparate foto erau in interiorul unui hotel unde am intrat sa intrebam cat costa, foarte faina ideea.

Inspiratia ne-a adus in plan Muzeul Iluziilor, o locatie destul de interesanta, dar timpul cam scurt pentru a ne incadra in posibilitatea de al vizita per total. Am ajuns undeva la 17:45 acolo, se inchidea in 15 minute, si in mod normal era nevoie de minim 45 minute ca sa il putem explora pe tot si sa ii facem poze.

Sooo, o alta incercare nereusita, asa ca am decis sa plecam spre hotel, unde sa ne schimbam si sa revenim pentru focul de artificii din centru si pentru cina.

Doar ca la hotel, dupa un dush fierbinte, lucrurile s-au schimbat putin: eu m-am ales cu o febra de toata frumusetea dupa frigul indurat si schimburile bruste de temperatura de la sera. (desi ai impresia ca e cald prima oara cand intri in contact cu vremea de acolo, comparativ cu Bucuresti, e extrem de racoare si bate vantul extrem de rau).

Am hotarat sa ramanem in camera de hotel  de unde se vedea spectacolul de artificii ce deja incepuse, cu aproximativ 2 ore inainte de ora 12 si a tinut pana putin dupa ora 1:00 noaptea.

Am stat in camera pana la ora 12, cand am coborat in lobby la un pahar de sampanie si putina distractie.

Per total cam in asta a constat distractia, am revenit seara in Bucuresti unde ne astepta masina inchiriata pentru a ne duce acasa.

Am ramas cu un gust placut si cu dorinta de a revenii intr-o perioada mai calduroasa.

Blog de calatorie Budapesta

Budapesta

Pentru sarbatorile de iarna (24-27 dec) am ales Budapesta, fiind destul de aproape, si avand un zbor rapid- aproximativ 2 ore. Zborul a fost ok, putin obositor fiind seara, dupa o zi incarcata de bagaje si planuri pentru calatorie.

Am ajuns seara in aeroport, de unde am luat un taxi pentru a merge la cazare. A durat ceva pana am gasit hotelul unde aveam camera rezervata: gps-ul ne-a dat palpitatii,eram doua femei singure, plecate in vacanta... fara pic de orientare in spatiu😆

Ca si locatie era perfect, fix in centrul Budapestei - am lasat bagajele, am facut un dus si am plecat in recunoastere. Am ajuns la schimbul valutar pentru a cumpara forinti- moneda locala- si urmatorul popas l-am facut la un local cu burgeri, aproape de hotel pentru ca eram lihnite.

Burgerii au fost ok, cazarea la fel, tipul de la receptie era un fel de atlas, stia cam tot ce il intrebai si ce te-ar fi interesat sa afli ca si turist(unde se mananca bine, ce e de vazut, cat sunt de departe, la ce ora se inchid magazinele, orice detaliu) Dupa cina, am hotarat sa ne plimbam prin targul de Craciun, facandu-ne planuri pentru a doua zi.

Dis de dimineata am plecat spre un local unde am luat micul dejun, un fel de bistro italian, dupa care ne-am hotarat sa mergem sa vedem faimosul Chain Bridge. Era aproape de unde eram cazate, plus ca era o vreme atat de frumoasa, incat am hotarat sa mergem pe jos pana la el, am facut maxim 20 de minute.

Era plin de turisti, reusind greu sa facem poze fara sa iasa o persoana straina in ele.:D Era aglomerat, dar privelistea iti fura atentia si uitai de tot. 

La pranz am mancat intr-un local traditional Meat Boutique- cosy si cu un gulas unguresc foarte apetisant, servire ireprosabila si oameni foarte prietenosi. Bacsisul nu este un must acolo pentru ca in mod normal il au inclus in nota de plata: 20% din suma totala.

Dupa masa am hotarat sa urcam spre Palatul Regal- a fost distrus si reconstruit de multe ori. Palatul original a fost construit in stil gotic si a continuat sa fie extins timp de 300 de ani. 

Ne doream sa incercam si trenuletul pe sine ce urca incet catre palat, dar era o coada foartee mare, asa ca am hotarat sa facem putin sport si sa luam scarile, ceva ce nu recomand, daca nu esti intr-o forma fizica buna.

La coborare am hotarat sa mergem pe malul raului, am descoperit “Pantofii de pe Faleza Dunării” ce reprezintă, astăzi, unul dintre cele mai tulburătoare memoriale ale holocaustului din Budapesta.Incercand sa ne revenim dupa experienta si fiorii trecuti la vederea lor, am zarit niste ambarcatiuni ce iti ofera posibilitatea sa vezi Dunarea in timp ce te bucurai de briza si cina. Experienta dureaza undeva la doua ore, si am prins momentul perfect: am plecat pe lumina si ne am intors pe intuneric; asa putut sa vedem atractiile Budapestei in ambele “lumini”- arata uimitor in ambele cazuri. Seara este atat de luminat si focusul este fix pe cladirile impunatoare si maiestuoase, e ata de romantic si te indeamna la visare. A fost foarte relaxant si linistitor. 

Dupa plimbare am trecut prin targul de Craciun unde am gasit cel mai bun vin fiert pe care l-am baut vreodata si kurtosul de care probabil a auzit multa lume. Sunt total diferite la gust fata de ce am incercat la noi.

A doua zi am hotarat sa ne plimbam pe partea podului unde nu am fost cu o zi inainte, am vazut Palatul Parlamentului, o cladire impunatoare si atat de frumos construita ca iti taie rasuflarea. (foto)

In aceiasi plimbare am regasit si Biserica Matei Corvin sau Matyas, cel mai renumit monument al Budapestei si al intregii Ungarii. Aici a fost locul de incoronare al regilor maghiari.

In imediata apropiere se afla Bastionul Pescarilor, o constructie cu turnulete felurite ce mi s-a parut parca rupta din povestile cu castele, cu printi si zane. Bastionul Pescarilor este o fermecatoare constructie ridicata deasupra Budei si a Dunarii, construita pe la inceputul sec. XX, ca un turn de aparare, de unde-i vine si numele.

                                                                             

Dupa ce am inghetat suficient, pentru ca vremea se schimbase radical, am oprit intr-un local cu meniu traditional si am luat pranzul. Dupa am honarit pe strazi si pur si simplu, am cautat ca orice turist magnetei de frigider si alte prostioare ca sa luam cu noi acasa.La cina am ajuns la un local de care vreau mult sa ajung: restaurantul lui Jamie Oliver. Era mai mult bazat pe pizza, dar am mancat cea mai buna pizza de pana acum, si am incercat multe.

Am decis sa mergem si la un aquarium, dar dura destul de mult sa ajungem acolo si in curand se inchidea, nu aveam suficient timp sa vizitam tot. Am hotarat sa o lasam pentru alta ocazie, desi era una din punctele principale de atractie din oras, afland asta de la ghidul hotelului. Mi s-au parut interesante cartonasele cu reduceri la diferitele atractii turistice cu care probabil aveau contract de colaborare.Oamenii sunt ok, petrecareti dar au un program cam strict si scurt, in supermarket de exemplu era deschis pana maxim la 8-9, si de obicei ne tineau la usa pana se elibera in magazin. Barurile nu cred ca erau deschise mai mult de ora 12, iar farmaciile si magazinele pana in ora 10.

Rar gasesti localnicii care sa vorbeasca engleza, noi am cerut indicatii la un ghid turistic persoanelor care vorbeau intre ei in engleza. Am incercat sa cerem indrumare intr-un bar aproape de noi dar tipa de acolo nu pricepea boaba de engleza.Vremea era destul de asemanatoare cu o noastra, doar ca de-a lungul Dunarii este mult mai racoare si bate foarte tare vantul.Preturile sunt moderate, nu e mare diferenta intre noi si ei, doar ca mereu aveam impresia ca cheltui ceva mai mult, din cauza faptului ca au hartii mari de ordinul miilor, si mi se parea putin exagerat sa dau pe un burger 2000 forintzi, desi daca calculezi in banii nostri e undeva la 30 lei maxim.Per total e o experienta placuta si o recomand, desi nu cred ca o sa mai ajung prea curand acolo, am multe alte locatii pe care mi-as dorii sa le bifez pe viitor.

Tipsuri pentru o calatorie in Grecia (Piece of heaven)

Totul a inceput cu maxim o luna inainte, ne-am decis intr-o zi sa mergem la un din agentiile de turism si sa cautam un pachet pentru o calatorie in Grecia in doi. Am gasit o oferta avantajoasa si stiu ca am dat undeva in jur de 1000 euro pentru all inclusive 7 zile. Aveam cazarea inclusa la un hotel superb de 5* aflat pe o colina, unde puteai ajunge doar cu masina.

Aveam 3 mese si 2 gustari incluse, dar si bauturi de la bar, insa pana la final am realizat ca a fost mult prea mult, m-am intors cu cateva kg in plus dupa aceasta experienta.

Era o zi extrem de calduroasa de vara si noi pregateam bagajele pentru excursia ce urma sa ne duca in Grecia.
Am ales Thassos ca si locatie, iar ca durata, excursia s-a desfasurat pe parcursul unei saptamani.
Am ajuns seara, dupa ce am schimbat un feribot si un autocar si un taxi ce ne-a lasat fix in fata hotelului. A durat mult drumul, dar relaxarea ce a urmat l-a facut sa merite.

Ajungand acolo, hotelul si priveliste de la piscina iti taia rasuflarea, arata chiar mai bine ca in poze.

In lateralul hotelului era o piscina imensa si foarte bine pozitionata... stand pe sezlong si uitandu-ne in zare, puteam jura, ca din piscina, plonjezi direct in mare, desi era o distanta considerabila. 

O sa atasez cateva poze mai jos, imaginile intotdeauna arata mult mai bine realitatea.

Camera a fost cosy, cu un pat imens, dressing, o baie cu dus (din sticla) si marmura. 

Racoroasa si destul de mare, cu un balconas perfect pentru mic dejun.
Toate mesele erau sub forma de bufet suedez,  noi am ales all inclusive (asta insemnand  la ei 3 mese/zi, 2 gustari si bauturile de la bar incluse.) 

Insa nu as recomanda all inclusive, pentru ca eu am plecat cu cel putin 2-3 kg in plus acasa, dupa 7 zile!

Mai jos puteti vedea view-ul de la terasa unde serveam micul dejun, pranzul sau cina. 

Imprejurimile hotelului erau interesant de explorat: stanci, plaja si apa cat vedeai cu ochii. 

In jurul hoteluluji nu gaseai baruri sau magazine, dar aveai la dispozitie zilnic un microbuz, care te ducea jos in oras.

Hotelul il recomand cu mare caldura , gasiti mai multe detalii aici: https://www.facebook.com/AeolisThassosPalace/- servicii bune si oamenii foarte saritori si dispusi sa te ajute si sa ne cunoasca cultura. 

Am avut inclusiv un ospatar care ne-a rugat sa il invatam cateva cuvinte in romana, sunt foarte sociabili, interesati sa te serveasca cat mai bine, si se vede clar ca ceea ce fac le place foarte mult.

Ce as mai recomanda sa vedeti este portul Potos, atat ziua- pentru vizitat- cat si seara, pentru petrecerile cu muzica buna si bautura acceptabila ca gust si pret. Atmosfera de acolo striga vacanta si relaxare, poate si datorita bauturii, muzicii si oamenilor care rad si se simt bine.

      Baruletele (Tropical Bar era unul din cele la care ne-am oprit si noi) erau fix pe plaja, iti insuflau multa voie buna si chef de dans de la muzica veche (anii 80-90) ce se auzea pe fundal.

Am gasit acolo si barcute, yacht-uri si alte ambarcatiuni, ce te duceau cu gandul departe. Am incercat si asa ceva in calatoria noastra, dar putin mai jos o sa descoperiti si pozele.

O alta locatie pe care am iubit-o, era tot pe malul marii- la propriu- aveau mese unde puteai servi pranzul pe plaja, foarte aproape de mal.(foto) 

Captain Fish Tavern se numeste, in caz ca ajungeti si vreti sa testati.

Mancarea era delicioasa, proaspata, facuta atunci pe loc cu peste proaspat- noi am comandat un preparat cu sos de rosii si fructe de mare- ni l-am adus intr-un vas din aluminiu cu un polonic, pentru a-l gusta toti cei prezenti la  masa, si alte cateva gustari specifice zonei.

Desertul (pepene rosu am primit noi) apa rece ca gheata si painea proaspata de casa, la acel local erau din partea casei, ce mi s-a parut foarte generos si dragut din partea lor. Sunt genul de popor ce te face sa te simti binevenit si probabil de aceea turismul lor este infloritor.

In alta zi, am inchiriat o masina si am petrecut o zi intreaga pe drum, in explorari, pentru a vedea diferite plaje si locatii cu prietenii nostri.
Am ajuns pe plajele acelea fine si cu apa turcoaz, exact ca in Maldive, dar cu stanci si o multitudine de pesti colorati.

In ultimele zile am hotarat sa petrecem diminetile pe ambarcatiuni ce faceau inconjurul insulei, dura cateva ore si descopereai lucruri impresionante, pe care nu le pot descrie in cuvinte, o sa va atasez cateva poze. Se simtea briza in aer, si era o temperatura atat de placuta, si un peisaj de poveste, incat nici nu stiu cand a trecut timpul. As fi putut sa ma obisnuiesc cu acest gen de viata.

Si la plecarea de pe insula am luat feribotul, o alta experienta pe care o recomand din suflet. 

Am hranit pescarusii, am inspirat aerul curat, ne-am relaxat si ne-am pregatit psihic si fizic pentru calatoria ce ne ducea inapoi acasa, dar cu mare cu parere de rau, ca trebuia sa ne despartim de acest mic colt de rai. Daca as mai merge, as lua probabil pentru 2 saptamani sejurul.

Sper ca o sa va fie de ajutor acest articol, va rog sa imi lasati in comentarii parerile si sugestiile voastre.
Multumesc daca ati ajuns pana la finalul articolului si ati avut rabdarea necesara sa il cititi pe tot.
O zi cu soare! :)